Duminica a 4-a de peste an – 29 ianuarie 2017

Fericiți cei săraci pentru duh – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

 

Fericirile sunt fără îndoială capodopera evangheliei lui Matei, o capodoperă nu doar din punct de vedere teologic (îi vom vedea bogăția spirituală), ci și din punct de vedere literar. Să vedem, așadar, acest text extraordinar din capitolul 5 al evangheliei lui Matei. Scrie evanghelistul: „văzând mulțimile, Isus s-a urcat pe muntele. Văzând mulțimile, Isus nu se distanțează, nu i-a distanță, ci vrea să le atragă. Unde? Pe muntele. Acest munte este precedat de articolul hotărât, muntele. Deci nu este un munte oarecare. Dar nu se spune care munte este. Care este semnificația acestui lucru? Muntele, în tradiția biblică, ebraică, indica muntele Sinai, unde Dumnezeu, prin Moise, a stipulat alianța cu poporul său, dar și sfera sau condiția divină. Așadar, Isus, prin proclamarea acestor fericiri, vrea să ducă mulțimile, pe fiecare om – deci este o invitație valabilă pentru totdeauna – la atingerea condiției divine.

„S-a așezat”, în atitudinea învățătorului. S-au apropiat de el discipolii săi. A început să vorbească și îi învăța zicând”. Iar aici evanghelistul prezintă fericirile. Este o lucrare minuțioasă cea pe care a realizat-o Matei: a calculat nu numai numărul fericirilor, ci chiar din câte cuvinte să compună aceste fericiri, conform tehnicilor literare din acea vreme. Fericirile sunt exact 8, deoarece numărul 8, în tradiția spirituală, în creștinismul primitiv, indica învierea lui Isus, care a înviat în prima zi de după săptămână. De aceea baptisteriile, locul unde se primea botezul, aveau întotdeauna formă octogonală. Așadar, numărul 8 indică viața care nu este întreruptă de moarte. Evanghelistul vrea să indice faptul că, prin îmbrățișarea acestor fericiri, avem în interiorul nostru o viață, care după aceea va fi capabilă să depășească moartea. Dar nu numai atât: evanghelistul calculează și numărul cuvintelor din care să compună fericirile, și sunt exact 72 de cuvinte. Iar vanghelistul chiar a vrut să creeze acest număr, pentru că, la un moment dat, se vede că există o repetare a ceva ce nu era necesar pentru text. De ce 72? Fiindcă, potrivit calculului cuprins în cartea Genezei, la capitolul 10, din versiunea greacă, popoarele păgâne, cunoscute la vremea aceea, erau 72. Care este intenția evanghelistului? În timp ce Moise, pe Sinai, a proclamat poruncile, care erau rezervate poporului lui Israel, pe acest munte, care înlocuiește Sinaiul, Isus nu primește de la Dumnezeu noua alianță, ci el, care este Dumnezeu, proclamă noua alianță, care este valabilă pentru întreaga omenire.

Prima fericire este cea mai importantă dintre toate, fiindcă este cheia ca toate celelalte să poată exista, iar Isus începe proclamând: „Fericiți”. Care este semnificația acestei expresii? Este o fericire atât de mare, încât era considerată de neatins pe acest pământ. În vremea aceea, în acea cultură, cei fericiți erau zeii, care se bucurau de anumite privilegii neacordate ființelor umane. Din expresia greacă, „fericit”, derivă apoi exclamația noastră în limba italiană, când spunem „magari” [trad. „cel puțin”, „să dea Dumnezeu”, „măcar”…]. Iată, rădăcina este aceeași, ceva dorit, ceva ce ni se pare imposibil, deci, este maximul fericirii. Dar, ca să înțelegem fericirile, această aclamație a lui Isus, „fericiți”, trebuie să o punem întotdeauna după situațiile sau indicațiile pe care el le enumeră. Primii fericiți sunt „cei săraci pentru spirit”. Trebuie spus imediat că Isus nu-i proclamă niciodată fericiți pe cei săraci. Cei săraci sunt dizgrațiați, și este sarcina comunității creștine să-i scoate din situația lor nefericită. Isus nu le cere discipolilor să meargă să se alăture atâtor săraci, prea multor săraci, pe care societatea îi produce, ci să se angajeze în eliminarea cauzelor sărăciei lor. Isus proclamă: „fericiți cei săraci pentru duh”, sau cu duhul. Particula greacă poate fi tradusă în trei feluri. Să vedem care poate fi semnificația. Săraci „cu” spiritul, adică aceia care sunt cu duh puțin, cretinii, dar nu este posibil ca Isus să proclame ca aspirație maximă a omului stupiditatea, deci o dăm deoparte. Poate fi săraci „în” spirit, adică o persoană care, deși posedând bunuri, este spiritualmente detașată de acestea și, din întâmplare, exact aceasta a fost explicația dezvoltată de-a lungul anilor de biserica ierarhică. Dar Isus nu cere o sărăcie spirituală, ci o sărăcie imediată. Atunci când se va întâlni sau se va lovi de bogatul din evanghelie, nu-i va cere să se detașeze spiritualmente de bogățiile sale, ci îi va cere o dezlipire imediată și reală. Așadar, a treia posibilitate este „pentru” spirit, adică nu aceia pe care societatea i-a făcut să devină săraci, ci aceia care în mod liber, voluntar, pentru spirit, pentru această forță interioară pe care o au înăuntru, aleg să intre în această condiție, care nu înseamnă, așa cum am spus, a ne alătura numărului atâtor săraci, prea multor săraci, pe care societatea îi produce încontinuu, ci însemnă a ne coborî propriul nivel de trai, propriul stil de viață pentru a le permite celor cu un nivel de viață prea jos să și-l ridice puțin. Aceștia sunt cei săraci pentru spirit, cei care acceptă să împartă în mod generos cu alții ceea ce sunt și ceea ce au.

Pe cei săraci pentru spirit, pe aceia care fac această alegere, Isus îi proclamă fericiți „pentru că a lor este”. Verbul este la prezent, nu este o promisiune pentru viitor, ci o posibilitate imediată, la prezent. „Pentru că a lor este împărăția cerurilor”. Din păcate, în trecut, această împărăție a cerurilor a creat atâta confuzie, a fost înțeleasă ca o împărăție „în” ceruri, nu a cerurilor, ca și cum ar fi vorba despre lumea de dincolo, și, într-adevăr, săracilor li se zicea că sunt fericiți, pentru că vor merge în paradis. Nimic din toate acestea. Matei este unicul evanghelist care folosește această expresie, „împărăția cerurilor”, acolo unde toți ceilalți folosesc expresia „împărăția lui Dumnezeu”. Deja Isus proclamase invitația necesară la convertire, pentru că era aproape împărăția lui Dumnezeu. Prin îmbrățișarea fericirilor, împărăția lui Dumnezeu devine o realitate. Dar ce înseamnă această „împărăție a cerurilor”? Că Dumnezeu îi conduce pe ai săi. Și cum îi guvernează Dumnezeu pe ai săi? Nu emanând legi, exterioare omului, pe care oamenii trebuie să le observe, ci comunicându-le însăși capacitatea sa de a iubi. Așadar, Isus spune: aceia care în mod liber, în mod voluntar aleg acest lucru, sunt fericiți, pentru că, începând din acest moment precis, când fac această alegere, când îmbrățișează această fericire, ei îi permit lui Dumnezeu să se manifeste ca Tată în existența lor. Apoi urmează toate celelalte fericiri, în serie de câte trei. Primele trei privesc suferințele omenirii, pe care o comunitate – fericirile nu sunt pentru un individ, ci sunt pentru o comunitate –, pe care comunitatea creștină este chemată să o elibereze de aceste suferințe. Iar apoi urmează efectele, înflorirea iubirii în interiorul fiecărui individ și în interiorul comunității, izvorâte din îmbrățișarea acestor fericiri.

 

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe formatul audio.

Sursa: Centrul de Studii Biblice

 

Matei 5, 1-12

În acel timp, văzând mulțimile, Isus s-a urcat pe muntele și, după ce s-a așezat, s-au apropiat de el discipolii săi. Și, deschizându-și gura, îi învăța zicând:

«Fericiți cei săraci pentru duh, pentru că a lor este împărăția cerurilor.

Fericiți cei care plâng, pentru că ei vor fi consolați.

Fericiți cei blânzi, pentru că ei vor moșteni pământul.

Fericiți cei cărora le este foame și sete de dreptate, pentru că ei vor fi săturați.

Fericiți cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire.

Fericiți cei cu inima curată, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu.

Fericiți cei persecutați pentru dreptate, pentru că a lor este împărăția cerurilor.

Fericiți sunteți când vă vor insulta, vă vor persecuta și, mințind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. Bucurați-vă și tresăltați de veselie, căci mare este răsplata voastră în ceruri».

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s